visele – contraatacul pentru pastrarea sanatatii mentale?

Cate ganduri mor inainte de-a se naste? Si oare cate altele sunt uitate pana dimineata… Suvoiul de cuvinte si imagini din mintea mea fu intrerupt de zgomotul produs de contractia unei sticle de plastic. O sticla pe care o gasesti la fiece colt de alee pe aici, stand in stive pe europlaleti. Se bucura de ultimele clipe linistite, cand vor veni caldurile apocaliptice, vor disparea ca ciresele din pomii aflati in curtea scolii. Apoi, iar ganduri, iar imagini, iar pusti descarcate (sper sa nu fi omorat decat atomi de hidrogen de data asta). De cateva zile, visez ca un om care pentru a nu innebuni trebuie sa viseze, trebuie sa contraatac cumva realitatea pentru a-mi pastra sanatatea mentala. Cu cateva nopti in urma am avut patru vise, unul dupa altu’ (sau poate era un singur vis, eu visandu-ma cum visez patru vise). Daca vi-se pare ca repet cuvantul vise de prea multe ori, veniti aici si veti avea acelasi stil de exprimare cat ati zice opration iraqi freedom. Nu-mi amintesc decat unul: eram intr-o gradina zoologica si ingrijitorul vine sa ma anunte ca unui leu i-a intrat o aschie in laba piciorului si trebuie operat de urgenta. Eu mai aveam un pacient cu mana rupta, ma pregateam sa-i pun un gips. Incerc sa-l conving pe ingrijitor sa cheme un veterinar pentru ca leul e un animal periculos, trebuie tranchilizat mai intai, e cu totul alta procedura decat la oameni. Asta nu si nu, ca sa-l operam pe viu. Mai departe…nu-mi amintesc.

Un alt vis, e separat, nu e din grupul celor patru: se facea ca traversam Calea Victoriei pe bicicleta, trebuia sa ajung la o intalnire cu Lorena Lupu si voiam sa fiu punctual. Pedalam de zor, se facuse deja rosu si masinile se pregateau sa porneasca. Un grup de tigani de pe margine striga „Iuliaan, Iuliaaaan!” Ma indrept nedumerit spre ei, imi dau seama ca nu sunt eu cel chemat, insa vad un baietel intins pe asfalt, cam pal si inert. Ma aplec sa-i masor pulsul, sa-i verific respiratia… Cei din jur voiau sa-l ridice in picioare, eu ma luptam cu ei sa-l lase jos. I-am convins intr-un final sa-l lase intins pe asfalt, i-am intrebat ce s-a intamplat cu el, mi-au spus ca se jucau cu mingea si deodata a cazut (am aflat mai apoi ca fusese lovit cu mingea in umar). Pulsul era abia perceptibil, respiratia la fel, nu sangera din nas, gura sau urechi. Ii ridic picioarele la 90 de grade, isi revine insa dupa nici 20” incepe sa tremure din toate incheieturile. Nici acestuia nu i-am retinut finalul…

Later edit 2/27/2010 ora 5.29 PM (Baghdad time)

Cu ajutorul lui Petrisor Ionel, am reusit sa gasesc o intamplare din viata Cuv. Gherasim, destul de asemanatoare cu visul meu:

Am venit in lavra lui ava Gherasim, care era departe ca de o stadie de la Iordan. Iar monahii care vietuiau acolo ne-au spus despre ava Gherasim ca, umbland el prin pustiul Iordanului, l-a intampinat un leu bolnav, care i-a aratat piciorul in care intrase un ghimpe mare, incat i se umflase piciorul. Leul se uita spre staret cu ochi blanzi si, desi nu spunea cuvinte fiind necuvantator, insa cu chip smerit ruga pe staret sa-l vindece. Staretul, vazandu-l ca este intr-o nevoie ca aceea, a sezut si, luand piciorul fiarei, a scos spinul. Apoi curatindu-i rana bine, a invaluit-o cu un petec si i-a dat drumul. Iar leul, dupa ce s-a vindecat, nu l-a mai parasit pe staret, ci, ca un ucenic, umbla dupa dansul ori unde se ducea, incat se mira staretul de recunostinta cea buna a fiarei. De atunci il hranea staretul, dandu-i uneori paine, iar alteori linte.

Parintii aveau in lavra un catir cu care isi aduceau apa de la sfantul Iordan, pentru trebuinta fratilor. Staretul a poruncit sa dea catirul in seama leului, sa umble cu el si sa-l pasca pe langa raul Iordanului. Intr-una din zile, pascand leul pe catir, s-a dus de langa dansul o departare cam mare si a adormit la soare. Trecand din Arabia un om cu camile, a vazut catirul singur fara pastorul lui, si l-a prins si l-a luat intr-ale sale. Leul desteptandu-se si cautand catirul, nu l-a gasit; apoi a venit la ava Gherasim trist si mahnit ca pierduse catirul. Staretul, gandind ca leul a mancat catirul, i-a zis: „Unde este catirul?” Iar el stand ca omul, tacea, cautand in jos.

Cititi continuarea aici

Sursa: crestinortodox.ro

6 thoughts on “visele – contraatacul pentru pastrarea sanatatii mentale?

  1. In general eu ignor sau ma amuz pe seama viselor (de obicei ma amuz pe seama iubitei mele care are prostul obicei de a mi le povesit iar eu am prostul obicei de a le interpreta in felul meu)… oricum, ceea ce zisesi tu mai sus, in special faza cu leul ranit imi aduce aminte de o „isparava” din viata Cuviosului Gherasim de la Iordan, probabil o stii, daca nu o stii, caut-o! in general nu sint mare increzator in semne si alte chestii dar ma gandesc doar ca poate fi o frumosa coincidenta faptul ca Iordania e vecina cu Irak (apropo am vazut scrieri si cu q la final, care pana mea e aia corecta?), tu visezi ca vindeci sau incerci sa vindeci, apare ipostaza unui leu si a sa rana… Ma rog, eu unul, te rog, daca mai ai visul cu leul, du-te si verifica leul, am eu sentimentul ca nu va avea nevoie de sedative… si pana la urma e doar un vis, nu?

    Apreciază

  2. eu nu incerc sa le interpretez, le-am pus aici ca sa fiti si voi partasi la zbuciumul meu interior :p . Am cautat „isprava” Cuv. Gherasim, am si adaugat-o dupa cum vezi post-ului. Irak este numele tarii in lb. romana, pe cand Iraq este in engleza, fericit?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s