Alina Cosânzeana

Poate ştiţi – sau poate nu – astăzi este ziua mea. Anii trecuţi îmi doream tot felul de lucruri mai mult sau mai puţin materiale, dar eram destul de egoist, după cum puteţi vedea în acest articol.

N-aş fi scris aceaste rânduri niciodată dacă astăzi n-aş fi avut parte de un eveniment care şi-a pus deja amprenta asupra mea, mai mult poate decât aş vrea. Însă viaţa ia întorsături ciudate de multe ori…

Mă îndreptam spre birou – lucrez la Crucea Roşie, sector 2, începând de luna aceasta. De obicei iau metroul până la Obor, apoi mă întorc spre Dimitrov. Astăzi, nu ştiu de ce, am hotărât să cobor la Iancului şi de acolo să mă îndrept spre serviciu. Nu prea eram atent în jurul meu, vorbeam la telefon, îmi citeam mesajele cu urări de la mulţi ani – a propos, la câte urări am primit până la această oră, mi-e teamă că voi trăi veşnic! 😀 Aşa, cum spuneam, vorbeam la telefon şi atunci am văzut-o pe ea: era întinsă pe o bancuţă, în staţia lui 335. Îmbrăcată într-o rochiţă diafană, cu părul blond împletit în cosiţe ca un melc deasupra urechilor. Îmi pare rău, dar nu v-o pot descrie în cuvinte mai alese, pentru ca simt un nod în gât chiar acum, când scriu aceste rânduri!

Am întrebat-o ce s-a întâmplat, cum se simte. Era conştientă, dar destul de somnolentă şi soarele bătea fix pe ea. Bine, acest lucru nu făcea decât să-i accentueze frumuseţea, dar dpdv medical, nu-i făcea prea bine în acel moment. I-am spus c-o voi ajuta să meargă în interiorul unei clădiri de birouri din apropiere, dar a refuzat. Cu greu am convins-o apoi să intrăm în clădirea respectivă. Ea îşi sunase tatăl între timp şi am hotărât să stau cu ea până apare taică-su. Cineva din apropiere mi-a dat o camamea, i-am dat-o să-şi mai revină puţin în simţiri. Apoi a vrut să-şi sune tatăl din nou, dar nu mai avea minute. M-a rugat pe mine să-l sun, însa nici eu neavând minute pe Orange, nu l-am sunat. Şi nici n-am notat numarul, deşi puteam să fac acest lucru. Nu mi se părea fair-play, dată fiind situaţia.

Până la urmă tatăl ei a venit cu maşina şi a luat-o. Asta a fost tot. Ah, ştiu că o cheamă Alina, e cea mai frumoasă fată pe care am văzut-o vreodată şi stă la 23 August. O cunoaşteţi? Mă întreb oare care ar fi şansele să ne reîntâlnim vreodată?

N-am crezut că voi fi afectat de această întîlnire, dar apoi, în drum spre casă, am luat metroul în sens invers! Cred că diagnosticul e clar, aşa că nu voi pronunţa scrie cuvântul care se află în buricele degetelor! De fapt, acest sentiment s-a instalat bine-merci în corpul şi mintea mea şi cred că nu-mi va da pace o luuungă perioadă de acum înainte…

 

 

 

Asemanari intre Che Guevara si Raed Arafat

  • ambii sunt doctori
  • parintii lor au fost oameni instariti
  • niciunul nu s-a afirmat in tara in care s-a nascut
  • promoveaza o politica sociala din partea statului
  • sunt nascuti in zodia Gemenilor: Che Guevara s-a nascut pe 14 iunie 1928, iar Raed Arafat pe 24.05.1964.
  • ambii au fost decorati de presedinti comunisti: Castro îi dă lui Guevara gradul de el Comandante, cel mai înalt din cadrul gherilei, și îi conferă, la 29 de ani, Steaua José Martí.
  • În anul 2003 Raed Arafat primeste Ordinul National „Pentru Merit” în gradul de Cavaler acordat de președintele României, Ion Iliescu. La 31 decembrie 2005, Raed Arafat a fost decorat de către Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofițer. 
  • si Raed Arafat este Comandant – Comandantul SMURD, deci ambii au grade militare.

surse: 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Raed_Arafat

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Che_guevara

3. http://m.hotnews.ro/stire/9666229

Cum sa procedam cand suntem anchetati?

De mult timp cautam niste sfaturi sa ma pregateasca pentru o eventuala tortura. Pentru ca stiu ca la un moment dat va veni si clipa aceasta si e mai bine sa fiu pregatit. Inainte/in timpul/dupa tortura esti interogat si atunci poti foarte usor sa tradezi cauza pentru care lupti. Nicolae Steinhardt a stat 5 ani in inchisorile comuniste si a fost interogat de mai multe ori, asa ca sfaturile lui – primele de genul acesta pe care le-am citit – sunt demne de luat in seama (sublinierile imi apartin)

Sfaturi pentru un achetat (valabile oricand, oriunde):

Sa vorbeasca putin sau, mai bine zis, sa scoata cat mai putine sunete pe gura. Economie de foneme. Nu numai sa nu trancaneasca, dar si sa fie zgarcit la formulari. Intrebarii: „Il cunosti?” sa i se raspunda cu „Da” iar nu cu „Da, il cunosc”. Intre doua cuvinte sinonime sa fie preferat celui compus din mai putine litere (Nu „rareori” ci „rar”). Insasi cantitatea de vibratii sonore polueaza atmosfera si-i mareste periculozitatea.

Sa vorbeasca numai si numai cand este intrebat si sa se margineasca a raspunde – cat mai strict – intrebarii fara a mai adauga ceva.

In tacerile care se lasa in cursul interogatoriului – taceri abil create de anchetator – sa se fereasca a umple aceste penibile momente luand el initiativa. E greu dar e foarte important. Sa nu cedeze ispitei conversative, ispitei de a indulci lucrurile prin declaratii necerute. (Alt pericol: cand anchetatorul spune „sa discutam liber” atunci se impune o atentie marita).

Sa minta cat de mult, intotdeauna, din principiu. Intercalarea adevarului, (chiar inocent) rupe cursivitatea minciunii (o spune Proust). Idealul ar fi ca adevarul sa fie rostit numai acolo unde e de neinlaturat: anul nasterii, domiciliul, numele parintilor.

De ce? De ce sa nu se spuna adevarul, cand nu e primejdie?

Pentru doua motive:

a) Avand de a face cu un adversar mai presus de orice mincinos si fiu al unui tata care-i insasi minciuna, e bine sa minti mereu, neincetat, ca exercitiu, ca antrenament;

b) Principiul armelor egale cere ca in orice lupta potrivnicii sa foloseasca acelasi fel de unelte. Altfel e masluire, e sarlatanie….

A nu folosi arme asemenatoare cu ale potrivnicului sub cuvant de noblete etc. nu este dovada de superioritate ci de prostie si tradere a principiilor pe care le aperi si a nevinovatilor pe care-i lasi prada talharilor. Se vor folosi acele procedee pe care le-a ales partea cealalta. Ratiunea este accesibila numai oanemilor rationali (Andre Maurois). Fata de omul rational se va recurge la ratiune. Fata de zarafi Domnul n-a sovait sa puna mana pe bici.

Din proprie initiativa sa nu se dea pentru nimic in lume vreun nume propriu. Niciun nume propriu altul decat cel mentionat de anchetator.

Mai presus de orice sa se evite sinceritatea! Ca de foc, ca de ciuma, ca de sirene sa se fereasca anchetatul de sinceritate. Anchetatorul ii va vorbi mereu de sinceritate; il va amagi cu nada sinceritatii, fagaduindu-i marea si sarea, ingaduinta si circumstante atenuante. Iar anchetatul – increzator, cinstit, naiv – va rationa ca, intr-adevar, sinceritatea e calea cea mai buna pentru a provoca indurarea. (E si calea care impune eforturi reduse, nu mai are de nascocit ci numai de relatat).

Eroare! Asa e la oamenii cumsecade. La smecheri e altfel, sinceritatea duce numai la catastrofe. Cel care a ales calea sinceritatii nu va mai cunoaste pacea cat va fi inchis (si mai tarziu la fel): e mereu chemat, mereu solicitat, mereu silit sa vorbeasca, sa-si aduca aminte, sa tradeze.

pag. 271-273 Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii

Cele de mai sus se regasesc intr-o forma sau alta si la Licurg – legiuitorul Spartei (spartanii au inventat vorbirea laconica), dar si in Sicilia – unde orice s-ar intampla, martorii acelui eveniment iti raspund ca „nu stiu, n-am vazut, n-am auzit”. Cred ca unele idei de mai sus se pot folosi si in viata de zi cu zi, in special cand suntem ispititi sa ne dam in gat un coleg in fata sefului.

Ce am aflat astazi despre cascat

Acad. prof. dr. Constantin Popa a prezentat astazi in cadrul Galei Viata Medicala cartea Dr. Jean Askenasy, Cascat si oftat, din seria Semiotica vietii banale. Ce am retinut din prezentarea academicianului:

  • cascatul la om apare la varsta fetala de 4 luni si continua sa exista pana la moarte
  • cascatul are centrul sa nervos in formatia reticulata, in relatie organica cu respiratia si cu centrii cardio-vasculari
  • cascatul este un semn al necesitatii de a domina – la maimute si gorile. La alte animale indeplineste functiile de semnalizare a pericolului, foamei, necesitatii sexuale
  • atunci cand cascam inseamna ca organismul nostru trece printr-o perioada de tranzitie si se impune reajustarea si rearmonizarea intr-o noua homeostazie
  • cascatul- sau lipsa lui – ne ajuta sa diagnosticam anumite afectiuni. De exemplu, singurii oameni care nu casca sunt schizofrenicii si autistii.

Raspunsul meu la articolul din Revista 22 cu titlul „Ipocrizia Preasfintiilor lor”

Cititi articolul din revista22.ro pentru a intelege ce am scris mai jos. De obicei, nu intru in astfel de polemici, pentru ca internetul nu este facut pentru asa ceva si lucrurile pot fi intelese gresit. Totusi, o sa incerc sa punctez cateva lucruri:

  • legile (sau cele 10 porunci la care se face referire in articol) nu sunt ale lui Moise, sunt date de Dumnezeu pentru toti oamenii si trebuie sa recunoastem ca sunt logice si de bun-simt, ca drept dovada sunt preluate si de morala laica. Crestinismul le-a preluat din Vechiul Testament pentru ca Iisus Hristos a spus: „Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc” Matei 5:17
  • atunci cand iti iei viata inseamna ca refuzi darul primit de la Dumnezeu. Noi nu suntem stapani pe viata noastra, desi asa ne place sa credem. Viata de aici de pe Pamant este doar o lupta pe care o ducem si care ne pregateste pentru viata viitoare, in Rai sau in Iad, depinde pentru care „ne calificam”.
  • Sf. Simeon Stalpnicul, ca toti sfintii de altfel, nu a facut decat sa inverseze nevoile umane, asa cum sunt ele prezentate in Piramida lui Maslow. La baza piramidei sunt nevoile fiziologice (deci nevoile trupului) si in varful ei sunt nevoile spirituale (deci nevoile sufletului). Sf. Simeon a incercat sa reduca la minim nevoile trupului – noi crestinii numim acest lucru „nevointa” si si-a dat seama ca trebuie sa se pregateasca inca de aici, de pe Pamant, pentru viata viitoare, punand sufletul in prim-plan. In articolul din Revista 22, autoarea crede ca acest sfant a adoptat acest stil de viata pentru a se sinucide lent. Sf. Simeon a trait pe stalp 37 de ani. Cand vrei sa te sinucizi, chiar si lent, nu cred ca astepti atat, nu?
  • da, depresia, schizofrenia, cancerul etc sunt boli si unele sunt tratabile, altele sunt incurabile. In crestinism, credem ca pacatul este cauza bolii, si boala ne este data pentru a nu ne infumura si a nu ne crede cei mai tari si cei mai mari. De-a lungul vietii, pierdem din vedere nevoile sufletului, pentru ca avem impresia ca vom trai vesnic sau atunci cand vom muri, se va sfarsi totul, deci pentru ce sa ne nevoim, pentru ce sa ne chinuim? Ca sa fiu mai bine inteles, incercati sa priviti boala ca pe un „demo” a ceea ce ne astepta in iad…
  • preotul sta de vorba cu tine, trebuie doar sa-l intrebi si sa-i ceri sfatul. El nu poate citi in mintea noastra (bine, au existat si astfel de preoti si poate ca inca exista, dar acestia sunt exceptiile care confirma regula)
  • citez din articolul dumneavostra: „Pentru că Bisericii (doar de azi?) nu îi pasă decât de un singur lucru: să se îngraşe”. Biserica este reprezentata de totalitatea credinciosilor, ea nu este doar o cladire si nu e alcatuita doar din preoti, calugari, episcopi etc. Probabil ati intalnit un caz care v-a smintit si acum generalizati.
  • preacurvie nu e atunci cand curvesti prea mult, e atunci cand ai relatii sexuale cu cineva care este casatorit
  • revin la sinucidere si la celelalte pacate. Celelalte pacate mentionate in articol – uciderea, minciuna, furtul, preacurvia pot fi iertate de preot la spovedanie – ti se da si un canon de indeplinit si in functie de cum te comporti in continuare, poti ajunge chiar si in Rai, daca te caiesti sincer pt pacatele tale. Deci ti se acorda o a doua sansa. Daca nu s-ar acorda o a doua sansa (de mult ori, chiar si a treia, a patra etc) nimeni nu s-ar mantui, nimeni n-ar ajunge in Rai. In cazul sinuciderii, cazi in pacatul deznadejdii si negi insa existenta lui Dumnezeu sau Il sfidezi, deci nu poti astepta iertarea dupa ce ai facut asa ceva. Tu iti refuzi singur aceasta sansa de reabilitare sufleteasca, nu poti fi spovedit dupa aceea, nu poti fi impartasit.
  • Dumnezeu este in esenta Iubire, deci ne iubeste pe toti nediferentiat, nu cum iubim noi, in functie de interese de moment. Cand cineva isi ia viata, refuza Iubirea lui Dumnezeu.

In loc de concluzie: „De are cineva urechi de auzit să audă”. Marcu 7:16

sunt un batran precoce

Un burete poate fi uscat, putin umed, plin de apa, plin de noroi, poate da pe dinafara sau poate fi atat de folosit incat…pauza…(imi injur muza printre dinti, iar a dat bir cu fugitii). Oare mintea noastra e tot un burete?

Sunt un batran precoce! Daca ma pui acum sa dau o definitie acestei sintagme, n-o sa provoci decat augmentarea ridurilor cerebrale. Tu probabil astepti un raspuns pe care sa-l asezi repede in matrita pe care deja ai pregatit-o. Damn, stiai ca o sa reactionez asa, nu?

Maine o sa arunc in pamantul nisipos de aici niste seminte de castraveti si pepene. Ai idee la ce adancime ar trebui puse?

opriti salvarea Pamantului!

in care se arata ca oamenii reprezinta o cantitate neglijabila, uneori chiar si pentru ei insisi

Oamenilor,

Voi ati invatat ceva din povestea asta cu vulcanu-cu-nume-imposibil din Islanda sau din cea cu cutremurele din Haiti, Chile si de aiurea? Ce ati invatat? Privind retro-, intro-, si extrospectiv, mi-am dat seama ca: suntem niste viermi! E prea dur termenul? Bine, atunci suntem niste furnici (cer scuze furnicilor care se simt jignite de comparatia cu oamenii) care si-au facut si ele niste musuroaie acolo si cred ca sunt stapanele Pamantului. Hai sa fim seriosi, in orice moment tot ce am construit noi se poate sfarma instant, si natura poate sa ne acopere urmele astfel incat nici maduva de-o analiza ADN efectuata de nu-stiu-ce-civilizatie-extraterestra-care-a-construit-piramidele sa nu mai ramana.

Cu ocazia asta mi-am dat seama si de naivitatea mea si a altora care si-au facut ONG-uri sa salveze Planeta. Ba, voi va auziti? Cum puteti voi salva planeta, fratilor? Noi nu suntem in stare sa ne legam temeinic sireturile la pantofi si vrem ca prin plantarea de copacei si colectarea diferentiata a deseurilor sa salvam planeta (sau prin Ora Pamantului, alta aberatie, la care recunosc ca am subscris si eu anul trecut). Excuse my French, but this is a bullshit, daca nu v-ati dat seama sunt interese economice in spate, adica e mult mai ieftin pentru stat si pt companiile private sa colecteze deseurile deja sortate si apoi sa le recicleze, economisind o groaza de bani. Nu ma intelegeti gresit, si eu am plantat brazi, molizi etc si voi planta in continuare, si mie imi vine sa-i iau la pumni pe cei care arunca hartii pe jos! Insa vad ca au aparut tot mai multi plantatori de copaci care nu vor sa ramana simpli plantatori de copaci, nu, ei se erijeaza in Captain Planet sau ceva de genu’! Chestii care-mi provoaca greata, pentru ca pur si simplu la o analiza atenta nici ei nu ar subscrie la ce aberatii sustin. Da, cand ma intorc de pe munte imi atarna de rucsac o punga plina de gunoaie pe care o las la primul tomberon, si ma iau la cearta cu tovarasii de drumetie care lasa ceva in urma. Cand ma uit la calendar si vad ca se apropie 1 mai, ma apuca groaza, parca vad mormanele de gunoaie de la Gura Diham, Vama Veche sau de aiurea! Omul are nevoie de o alta motivatie pentru a pastra in jurul lui curatenia, si treaba asta cu salvarea planetei nu cred ca mai tine.

Chiar daca absolut toti oamenii ar iesi acum in strada sa curete strazile si raurile, daca am stinge toti lumina si am calari bicicletele din zori si pana-n seara, tot nu am schimba nimic in cursul natural al lumii…Dar de ce facem noi toate aceste lucruri? Pentru ca tinem la Mama Natura? Da’ de unde, totul vine din egoism: vrem aer curat si ape curate ca sa traim mai mult, vrem mai putina poluare ca sa nu cheltuim banii pe consultatii si medicamente cand ne imbolnavim. Da, atunci cand vrei sa fii sanatos tot timpul inseamna ca ai o problema, esti e-go-ist. Adica te iubesti prea mult, dar despre asta o sa discutam in alt post (nu, nu in Postul Craciunului, mai devreme).

Chiar vreti sa salvati planeta albastra? Daca trebuie sa salvam Pamantul de ceva, trebuie sa-l scapam de oameni! Mutati-va pe alta planeta daca vreti sa faceti ceva cu adevarat verde! I dare you! I double dare you!

Later update (04/23/2010 ora 21:33 Baghdad time) Lumea zice ca ieri a fost Ziua Pamantului, ia uitati cum s-a „sarbatorit” in Sibiu! Si aici aveti cateva bancuri bune, tot pe aceeasi tema!